Zboara

Mi-am deschis aripile fără sa îmi dau seama, fără sa realizez ca al 9-lea cer este mult prea sus pentru a rezista unei căderi.

Te simțeam în suflet, te simțeam în creier…erai acolo și voiam sa rămână asa pentru totdeauna.

Devenisei totul. Dar uitasem ca totul trece.

Și aproape ca uitasem cum e sa doara atât de tare.
Pentru prima oara , moleculele țipau „vom fi fericite!”.

Acum o spun răspicat: nu te îndrăgosti ! Nu iubi! Căci iubirea e ca un cancer. Îți dă stări de euforie, apoi te face sa le regreți cu dureri pe care nici iadul nu ți le va oferi.

Iubirea nu-i aici. Nu pe Pământ.  Nu pentru oameni.

Ei nu știu sa iubească.

Iar eu te credeam un înger.  Pana la urma, am putut vedea adevărul din ochii tai…

Iubirea ce i-o porți, indiferenta către mine.

Sper doar, sa îți găsești fericirea…acolo unde crezi ca o ai astăzi.

Căci eu renunț.

Iar blogul meu,se termina cu tine.

Astazi

Astazi, mi-am petrecut ziua cu fiul tau. Acel pui de om, ce imi spune mama desi nu-i sunt, acela ce imi spune te iubesc nefiind constient ca iubirea doare, acel pui al tau care astazi ne-a desenat, pe noi, mami si tati…ca o familie.

Si tu te alegi pe tine in continuare.

Tot astazi te-am rugat, cu sufletul imploran, sa iei o decizie…pentru copilul tau. Nu ti-am spus sa ma alegi pe mine, caci stiu cat iti sunt de indiferenta…dar lui, ii doresc o mama.

Si crede-ma, am mai plans atunci cand am scris, insa plangeam pentru mine,pentru iubiri pierdute… Astazi plang pentru el,pentru tine,pentru mine, pentru ceea ce am fi putut fi…noi.

Candva, imi erai si soare si zeu, si viata si moarte. Astazi te iubesc si te urasc in acelasi timp.

Nu stiu daca daca va mai exista ziua de maine, insa as pune un Rai intreg sa te roage sa nu ii frangi aripile.

Inca te iubesc si sunt aici pentru tine si el; pentru el voi fi mereu…pentru tine, simt ca usor usor grabesti timpul ca eu sa ies din viata ta, si-atunci n-as mai fi.

Si-atunci te-as ruga sa fi fericit. Sa nu uiti asta !

Lectii

Ca un elev naiv, ce are încredere în ceea ce ii spune dascălul…asa am avut și eu încredere în tine.

Am avut încredere în gesturile tale, în planurile ce ma includeau, în vorbe și în mângâieri…

Acum trebuie sa învăț sa trăiesc fără tine și ceea ce mi-ai promis.

Ai reușit sa îmi dai cea mai importanta lecție de viata : aceea de a nu mai crede nici în cuvinte, nici în fapte.

Dar ai uitat sa ma înveți, ceea ce ar trebui sa ii spun inimii ca sa te poată uita.

Sau am uitat eu…

Inima mea este la tine…undeva,acolo jos…căci o calci în picioare zilnic.

Și doare.

Când ochii vorbesc

Mi-ai spus ca ai văzut în ochii mei dorința de a fi iubita, iar asta te-a atras.

Ai mai spus și ca ochii îmi vorbesc mai mult decât mi-o face gura,uneori.

Acum, nu mai vezi asta…sau refuzi sa vezi. Puteam alege sa rămân mandra, sa nu ma târăsc în fata ta, sa nu te mai consider un zeu, sa renunț la tot…și uite ca nu am făcut-o.

Dar nici tu nu te mai uiți în ochii mei…

Singurul lucru pe care l-am putut face, a fost sa mai iau distanta de tine…dar noaptea,gândul tot la tine ma duce și simt ca ma sting de dor.

E clar ca ai ales sa pleci luând cu tine inima mea. Am ajuns sa am sindromul „membrului amputat” și doar știi ca asta nu poate fi remediat.

Nu am sa înțeleg cum acum 2 săptămâni îți eram o dorința de viitor și astăzi, îmi joc rolul de prietena lipsita de sentimente,altele decât cele normale.

Tu,îți continui viata…ești fericit alături de persoana pentru care m-ai alunga…dar nu te poți lepăda de mine.

Știi ca nu îți sunt prietena iubindu-te atât de mult, știi ca mi-e dor, ca viata mea sta pe loc, ca plâng și beau și ma sting… și totuși îmi spui ” ma bag la nani cu iubi”.
Chiar considerau necesar sa îmi mai strici o noapte ?! De parca lipsa ta…e simpla.

Nu îți pot fi prietena…și nici tu mie…

Cei ce se iubesc nu pot fi simpli prieteni.

Vei fi ceea ce alegi : criminal sau salvator

Acum, știu cum e sa iubești de undeva dincolo de inima și constiinta umana.

Te iubesc…și 1000 de vieți sa am, și mereu,în fiecare zi te voi iubi tot mai mult.

Ma doare distanta dintre noi; dar știu și ca intre noi e un suflet. Copilul tău.

Și al meu, de departe.

El m-a acceptat în viata lui, cu o hotărâre și risc cum numai un copil și-o poate asuma.

Ma iubește. Ma numește „mama”,dar tu nu vezi… sau pur și simplu ți-e teama sa dai vieții o șansă…

Alegi sa stai acolo,gândindu-te poate..cum ar fi sa fiu eu lângă tine în acel moment, cum ar fi sa ma vezi zâmbind în timp ce îți iubesc fiul…

Alegi sa mangai, sa săruți și sa faci dragoste cu altcineva…

Alegi sa te gândești la tine, ignorând cat are el nevoie de o mama…și ca eu, cea care suferă ca nu ii poate oferi un sărut cald de noapte buna, sufăr și ma sting…

Sunt alegerile tale, alegeri ce vor tăia aripile unui îngeraș, ce vor ucide doua inimi…ce îți doresc și ție fericire și te privesc ca pe un soare.

Sunt alegerile tale.
Sau doar …gândurile mele.

Imposibil de iubit, imposibil de pastrat

https://www.youtube.com/watch?v=C4YqVxaTe2I Am incercat sa fiu eu, sa ofer mai mult, gandindu-ma ca niciodata nu m-am daruit total. De data asta am renuntat in a ma juca, si am acceptat regulile tale.   M-ai alungat, m-ai chemat ca mai apoi sa … Continuă lectura

Mai bine nu…

M-a intrebat eu ce as face, daca as fi in locul lui. Si am fost sincera…

Intotdeauna, am ales cel de-al doilea barbat din viata mea; caci daca ar fi oferit totul sufletului meu, nu m-as fi regasit in bratele unui altul.

Mi-a zambit. Si a ales. Si-a ales prima iubire,caci cu ea avea amintiri. De ea il legau cateva luni, certuri si impacari; iar de mine cateva saptamani, fara lucruri negative.

Am ales sa il mai astept, caci o parte din mine tot spera sa revina…sa fie acolo pentru a ma strange in brate, chiar si atunci cand mi se face dor.