„She was lost in her longing to understand.”—Gabriel Garcia Marquez, Love in the Time of Cholera
Primul pas. Simtind un vis implinindu-se. Viermele fusese aruncat de la o altitudine uriasa. Nu aveam nimic, nu eram nimic. Incepeam sa ma construiesc,sa aflu cine sunt,ce vreau. Am urcat si am coborat psihic.
Am inceput sa ma rog, pentru a ma regasi. Cand imi pierdeam increderea in mine, si simteam ca nu mai pot respira, ma rugam.
Si nu eram asa. Acum, sunt o noua Eu. Nu stiu daca mai buna sau mai rea, dar cu o viziune diferita.
Am invatat, ca „a intelege” nu e cu nimic diferit fata de „a traversa”. Au aceiasi valoare. Noi le facem diferite, pentru ca noi suntem diferiti. Si pentru ca, de noi depinde totul: daca iti lasi spiritul liber, sau daca alegi doar sa ii schimbi din cand in cand lanturile.